Nu ma simt singura. Niciodata. Mai ales cand stiu, ca din umbra, sunt urmarita subtil. Si asteptata.
Sa mi treaca "furiile perenelor iubiri". Sa mi urlu frustrarile, si sa refulez in voie p acilea, ori pe oriunde ii e drag mintii mele.
Si sunt asteptata. Si sunt iubita. Si sunt dorita.
Si sunt atinsa de aripile ingerului meu.
Multumesc. Pentru stralucirea irisilor mei. In noapte.
Si pentru ca existi.
Si pentru ca existi.
Iubirea este hrana sufletului.... la fel cum alimentele hranesc trupul fizic,iubirea hraneste sufletul....daca trupul nu primeste alimentele de care are nevoie,el devine slab....la fel se petrec lucrurile si cu sufletul...daca nu beneficiaza de iubirea de care are nevoie,devine slab,se poate chiar imbolnavi....Angel
RăspundețiȘtergereFranjurate bucati..adunate intr o palma, modelate din nou sub forma de suflet..Multumesc.
Ștergere