marți, 22 iunie 2010

SOMETHING...part one




"Am inteles ca pot avea totul neavand nimic..si nimic avand totul..."









Plumburiu cer..Parca as fi vorbit cu Dumnezeu, punandu-ne de acord nuantarea.. EL a vremii,eu a sufletului. Alta activitate pe ziua de azi nu mi-am gasit! Cred ca par ciudata..singura..aici..Vanzatoarea de flori de la chioscul de vis a vis s-a saturat parca de atatea variante conferite sederii mele aici.. Cat a trecut? O ora? Doua?...Nu stiu. Si ea e suparata .Probabil din lipsa de clientela. Trandafirii inca stau semeti deasupra celorlalte flori..Au intaietatea lor..Niste "abysi"..Imi trece fugar prin minte imaginea unui trandafir albastru.Mi-as dori. Unul. Trei. O mie. Un infinit.unt parte din mine. Sunt regali. Regesti. Si mi se cuvin. Ha! Ce ipocrita sunt..



Iar se uita banuitor spre mine.Sortul prafuit, negru odata, ii sta aiurea.Dar nici ea nu da importanta..O fi iubind florile? Uneori simt ca le priveste cu ura..Ii sunt doar o simpla sursa de venit..



Nu mai am tigari.Ce rost are sa imi mai cumpar? M-am asezat cu coatele pe balustrada pasajului, si privesc masinile. Chiar nu imi pasa de nimeni. Aici sunt o necunoscuta..nu ma cunoaste nimeni...Doar vanzatoarea de flori...






"Cand nu putem spune prin cuvinte,strigam prin dureri..."



Nu cred in destin. A fost o intamplare. Chiar..Cine a spus ca poti fi oricine in spatele unui monitor, mare dreptate a avut...Tii minte? Cat ne-am tachinat reciproc? Iar ochii tai... Nu mai vazusem o culoare atat de intensa..Irisul azuriu, adunase in el atat de multe trairi... Si acum sunt derutata. Nu pot sti cu certitudine ce iti exprima privirea.."Descopera-ma".."Multitudine de stari..."..."Sunt eu-pacatul albastru".....Ce siropos suna acum...Cum spuneai? "Mintea e cel mai mare dusman al omului..."Sheet! Am fost asa cum ai vrut tu sa fiu. Dar am redevenit eu...persoana rece,calculata...Iar atunci s-a rupt tot. Nu am priceput ca tu, chiar ai nevoie sa fii iubit.Sa simti.Nu sa ti se spuna...