miercuri, 27 noiembrie 2013

Fa ma fericita.




E greu cu fericirea asta. Zau. Pentru ca o ai , cateva momente, apoi i dai drumul. Involuntar. Si apoi bajbai sa aduni farame de clipe trecute in doi, si constientizezi ca maturi lespezi goale.

Tu stii cum poti sa devii invizibil? Sa nu te observe nimeni, dar totusi sa te simta? Invata ma si pe mine. De cunosti. Cum poti fi. Cred ca daca esti imaterial, nu te poate ustura nimic. Nici talpi, nici atrii. 
Apoi insa as vrea sa redevin reala. M ai invata cum sa o fac? Sa mi pot asuma toate erorile facute si nezise, tot ce as putea trai linistit? Sau nu?

Dar sa nu ma intrebi vreodata daca s vindecata de tine. Sau de mine. Ca- imi vei spune tu,- doar asa imi voi gasi reala fericire.Nu.
Pentru ca numai eu voi avea raspuns, si  il voi impamanteni in tine, dar tu nu vei sti ca ti apartine. 
Sa faci bine sa sti asta.

Si da mi o carte. Sa ma inec in randuri, ca sa tac aici. Pentru ca de voi continua, voi fi fericita. Ca scriu. Iar.

"Si daca ti e greu, o sa te tin eu de ganduri. Si de vei tace, promit ca nu voi vorbi nici eu. "






2 comentarii :

  1. Nu exista lucruri marete...doar lucruri mici cu o dragoste mare...fericite sunt acelea.....TIM SI IARTA MA.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De la agonie la extaz, nu e decat o atingere. De injer.

      Ștergere