marți, 13 ianuarie 2015

Unii isi propun.Eu ma pastrez.


Mi a venit sa mi tai pletele. Sa le arunc in urma, ca sa am pe ce calca. De parca in firele alea albe ,ar sta toata furia. Pe naiba.
Mi am bagat foarfecele ntr o bucla. Si am simtit rece. Si am lasat, amortita, o mana dusmanoasa.
Mie mi a venit sa plec. Departe. De lumea mea inlantuita. Sa intorc spatele, si sa plec. Sa fiu pentru o secunda, reincarnata lui Ludovic. Al cinspelea,pare se. Care o zis,ca "Dupa mine, potopul!". As fi insfacat ceva intr un rucsac, multe pachete de tigari, si ceva sa scrijelesc. Pe unde as fi putut.
N am facut o. Lipsa de de toate.
In special de curaj.
Mi a venit sa rup fiinta din mine. Pentru ca am fost obisnuita sa fiu in centrul atentiei. Si am palit. In timp. Pentru ca nu mai stiu sa spumeg. Sa fiu foc. Si para. Sau mere..Nu conteaza.
Si am ramas,totusi. Blocata la un nivel propriu. Pe care o sa l sar, o sa l ocolesc. Sau o sa l venerez. Cine dracu mai stie ce va fi?
Mi a venit sa continui cu te iubesc urile mele. Si mi am dat peste deste si peste suflet. Mi am ranjit unei chestii sangerande, si am stropit chip, cu praf si urme.
Si mi am revenit. Sau nu. 
Si sa dea naiba de nu am nevoie. De tine.

3 comentarii :

  1. Si eu am nevoie de tine...dar avem nevoie de timp sa ne linistim...TIM....Angel

    RăspundețiȘtergere
  2. Superstitioasa...nu te mai gandi....ai grija de tine te rog...Angel

    RăspundețiȘtergere