joi, 15 ianuarie 2015

Ma plange. Eminescu.


Cum se fabrica zile negre si nopti albe? Simplu. Iei o doza de soare palid, inconjurat de ceata ,si rezulta negura. Nu conteaza ca o vezi la exterior si o simti la interior. Si n timpul luminii , gandesti,gresesti, te zbati in black. Mai ai parte de cate o bucata de roz, de un ras copilandru, de un latrat vesel sau un mieunat . Tot negru.
..apoi te scalzi in griji cotidiene, nepansezi rani sangerande,ca-deh..nu ti place rosul. Dar il lasi sa faca baltoaca.
Si cum iti construiesti noptile albe? Cafea. Multaaaaaaaaaaaa. Si tigari . Cat cuprinde. Si ii zambesti pervers pancreasei, si ii arati ca se poate. Cu de toate. "Nopti albe (nu in Seattle)". Pline cu de toate .Ca shaorma. Pe care nu o prefer.
Numai telefonul meu e gri. De la fabrica. E spart. Dar nu ma doare pe mine. Ci pe carcasa. Si l inchid. Sa n aud. Sa nu vad. Sa nu simt.
Ca e placuta starea asta de amorteala.
Si de tacere.


Mihai Eminescu

Prin nopti tăcute

Prin nopti tacute,
Prin lunce mute,
Prin vantul iute,
Aud un glas;
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Vad un obraz.

Lumea senina,
Luna cea plina,
Si marea lina
Icoana-i sunt;
Ochiu-mi o cata
In lumea lata.
Cu mintea beata
Eu plang si cânt.
..si doar l am asigurat ca s bine..    

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu