marți, 20 martie 2012

Si ei sunt OAMENI!



Trec intotdeauna prin fata curtii mele. Cainii nu i suporta. Nici ai mei, nici ai vecinilor..Cu pasi tarsaiti, cu soldurile leganate, cu acea siguranta pe care nici unul dintre noi ceilalti nu o avem..
Dintotdeauna am fost "prieteni". Nu am avut acea teama ca ma prind, ma bag in sac, si apoi ma omoara..
Primii dintre ei , au venit pe strada noastra , acum vreo 30 de ani..Cata valva..cata neliniste..Cata agitatie pentru ce trebuia sa vina..
Era o satra autentica. Cu bulibasa batran, cu mustati albe, cu o gramada de alte neamuri, si cu multi puradei..
Copii fiind, ne atragea noul..Era altceva.. Convietuiam , pe aceeasi strada, cu oameni "altfel" decat noi.. Casa pe care o cumparasera, era incapatoare, iar curtea, altadata cu flori si copaci, fu defrisata pentru a putea face loc celebrului foc la pirostrii..Foc ce ardea in fiece seara, adunand tot clanul in jurul sau..
Bulibasa avea multi mostenitori..Ma amuzau indeosebi numele lor..Filosof, Zelter, Sector..Pistol sau Comitet..Ele, adevarate madone , purtau fustele crete in culori vii,si baticuri legate intr un anume fel..Salbele inca existau.Si erau reale..Exista acel mister ,pe care noi, ceilalti nu il puteam deslusi..
.................................................................................................................................................................
La vreo doi ani de la sosirea lor, a murit bulibasa..Cum se cuvenea, poate si din multa curiozitate, vecinii s au adunat la priveghi. In fata lor, pirandele au spalat paharele pentru a le arata respect..Fripturi la gratar, lautari ce cantau cu jale...Trecand de mesajul funebru atribuit oricarui deces, imaginea era pitoreasca..Amurg, amestec de natii, prietenie, nimic nelalocul lui..
Bulibasa a fost pornit de acasa  intr o caruta trasa de patru cai albi..O multime pestrita l au urmat..
.....................................................................................................................................................................Era perioada Dragaicii..Targul de vara era plin, iar drumul spre gara, trecea pe strada noastra. Intr o joi, mare bairam la vecinii nostri..O familie de romani, crestina un tzanc de vreo 4 ani..Comitet. Pus la papion, era sufletul petrecerii..Iara muzica, iara fripturi..ceaun cu mamaliga pe pirostrii..
....................................................................................................................................................................
Anii au trecut.Ne am maturizat..am ramas in aceleasi relatii amiabile..Mi aduc aminte de un episod destul de hilar..Eram insarcinata in vreo 8 luni, si am fost rugata de Speranta , sa vin sa i fac o injectie lui Armand.. Un pui mic de vreo 3 luni. Stiam ca altcineva nu ar intra la ei..de teama, de preaplin de prejudecati..in fine..
Intru, pregatesc tot, si incerc sa desfac fiola de ser. Nu aveam pila, si logic, am cerut un cutitas,ceva..La un moment dat, apare unul dintre ei cu o..sabie..D'aia adevarata.. 
....................................................................................................................................................................
Nimic nu mai e la fel..Casa e pustie..Uneori,cand se intorc din peregrinarile lor din Spania,Franta..se mai aude ceva vag..Altfel..Nimic din ce a fost ,nu va mai fi vreodata..


O, musa! rogu-te de-asta data Sa-mi dai viers cu vrednice cuvinte, Ca sa pociu canta cum inarmata Tiganimea purceasa nainte Catra-Inimoasa cu vitejie, Vrednic lucru ca lumea sa-l stie… Tiganiada 

5 comentarii :

  1. myphantommlover20 martie 2012, 21:18

    Ceva totusi a ramas .Spiritul de neam ,credinta ,institutia casatoriei ,respectul in interiorul comunitatii si familiei si toate astea pastrate prin legi nescrise in carti (coduri ).Si zic eu nu e putin ce a ramas chiar daca nu mai e la fel .

    RăspundețiȘtergere
  2. http://www.youtube.com/watch?v=Jc3_Iy1UouQ... frumoasa poveste...am avut ocazia sa cunosc si eu rromi cu nume haioase....erau mult mai curati si civilizati decat romani...am mancat si am baut....m-am simtit bine cu ei...desi istoria romilor este un incredibil sir de persecutii si discriminari....ma bucur ca am prieteni rromi...Angel

    RăspundețiȘtergere
  3. http://www.youtube.com/watch?v=Rh0CTm4BFOI&feature=related
    De fiecare data cand mi-e dor de casa si ai mei...

    RăspundețiȘtergere