Poveste de Ajun.

(Tie).
-Praf. Praf si pulbere. Si nici macar stelara. 

Un pocnet surd spulbera linistea bibliotecii. Un morman de carti, alunecate voit de pe un raft de sus, stau la taclale nocturne. Restul sunt doar urechi. Cate un suierat de fila ingalbenita de vreme, suspina abtinut, rusinandu se de tresarirea involuntara.

E noaptea de Ajun. Podelele din lemn vechi, nelacuite de ani, trosnesc. Undeva,in alta incapere,un foc se aude jucandu se cu propriile flacari. De afara , se aude suieratul viscolului. Nameti, sirene, cate o pocnitoare razleata ici colo.
-In seara asta de Ajun, vreau sa va spuneti povestea,tuna vocea unui Atlas geografic. Vechi,cu o multime de harti ,imibina intre copetile sale, o lume intreaga. Treptat,tarsand file, se adunara in cerc,inconjurandu l cu mare evlavie. Intr un colt de servanta veche, langa un opait fumegand, o singura carte ,tacea.
Si s au spus vrute si nevrute..povesti de dragoste,aventuri si politica, toate incalcite si descalcite de fiecare.
Numai cartea de sus, era cufundata in liniste. Din cand in cand, coperta ofta, iar filele se asezau cuminti.
Aproape de miez de noapte, cand bataile pendulei anuntau orele unsprezece, cartea albastra cobori dupa piedestalul plin de amintiri, si se apropie timida de vraful existent deja..
-Povestea noastra a inceput de multa vreme. Am adunat fila cu fila, de bucurii si necazuri, apropieri si despartiri. Cine ne citeste, ne confunda cu un basm. Sau cu un roman SF. Ori cu orice altceva ,insa nimeni nu ne ia asa cum suntem,-incepu cu un glas molcom, a vorbi cartea.
- Nici voua nu va vine a crede ca noi nu suntem o simpla carte. Noi suntem un intreg. 
Celelalte volume, o priveau mirate. Nu stiau ce va urma, si nu si dezlipeau ochii de copetile albastre.
Oftand,vocea linistitoare continua:
-Noi am fost oameni. Un EL si o EA. Doua entitati separate, doua vieti pline. Ne am intalnit undeva, pe la jumatate de trai, dar nu ne am atins niciodata. Ne am iubit telepatic. Ani intregi. Singuri,dar totusi impreuna. Ne am acordat fiecaruia, atentie,dragoste si respect. Am fost si inca suntem, suflete pereche.
Nici o rumoare.
-Ea era mereu trista. Cu grijile, cu necazurile ei, avea putere sa mi zambeasca. Ne povesteam zilele, si ne dormeam noptile, impreuna. Ne apartineam in vise. Acolo, nu erau oprelisti. Ne puteam atinge. Ne puteam simti dermal. Acolo, in vise, eram lipiti . Diminetile, ne tezeam plini de noi. Si respiram expirul celuilalt. Imi placea sa o citesc. Ii asteptam slovele, trairile, clipa de clipa. Pana intr o zi..
- Am ajuns fiecare, la o varsta venerabila. Dar iubirea dintre noi , era mai proaspata ca oricand. Ne sustineam reciproc, aceeasi rutina superba, intense patimi juvenile, in fiecare secunda. 
-Intr o zi, m am trezit panicat. Ceva se intamplase. Ceva nu era in regula. Nu puteam simti decat teama. O neliniste bizara, un tremur incontrolabil. Am cautat o. Asa cum faceam mereu. Nimic. Zile, nopti, cosmaruri. De dincolo, de la Ea- tacere. Apoi am visat o. Imbracata intr o camesa alba, de borangic, imi zambea. I am intins mana, sa o iau in brate. Eram fericit ca o vad. Ca o stiu bine. Pasea cu talpile goale, pe o plaja de mare, cu parul rasfirat de briza. Mirosea a iasomie. Si imi zambea.
-Nu m a luat de mana. Mi a murmurat doarun "Te astept". Plecase. Acolo unde ingerii vegheaza. Eu ii fusesem inger in viata. Acum ,urma ca ea sa ma apere. Atat timp cat mai stateam aici, in lumea fireasca..
Cate un suspin, o lacrima fugara, spargeau linistea din acea incapere.
Oftand, cartea albastra relua povestirea.
- N am putut ramane mult. Mi am luat adio de la viata, intr o dupa amiaza. Impacat si calm. Lasasem in urma ,toate cele lumesti, in regula. Nu suparasem pe nimeni, nu ranisem pe nimeni. Pe EA, o pastrasem in mine. Mereu.
-Ne am dorit sa fim o carte. Eu coperta, Ea filele pline de ale noastre. Si asa am devenit. Un integ neciopartit. O singura faptura. Unica tresarire. Si stim ca ne vom iubi intotdeauna. De vom fi carte, mal si mare, pamant si floare. Ne vom tine de mana ,pentru eternitate.
Un ropot de foi nelinistite, flacara opaitului tremuranda... Afara, ningea ca in basme.
1,2...12..Sosise Craciunul,
-La multi ani, Ingere.
-La multi ani ,Suflete.
..........................................................................................CRACIUN FERICIT!