joi, 7 martie 2013

Basm.Epic.Fail.Maybe.



   
 


O fost odata ca niciodata, o printesa trista. Avea un suflet atat de amar, incat nici o raza de soare nu ii bucura faptura, oricat de mult si ar fi dorit asta. Sau nu. 

Ea visa. Albastru. Intotdeauna. Si soarele ii parea de azur. Iar noaptea ii era cea mai buna alinare. Atunci putea respira in voie, lasandu se prada bratelor intunecate ale nezilei.

Ii placea singuratatea. Se simtea in siguranta, neiubind. Doar cateodata, isi amintea franturi din  vremuri demult trecute, cand traia..

Dar intr o zi, aflandu se in gradina sa plina de iedera otravitoare si trandafiri albastri si rosii, aparu El. 
Printul pragmatic, ce nu credea in dragoste. Se ratacise in regat , si cauta calea..

S au zarit. Irisii li s au contopit intr un sarut retinal. Mainile li s au atins pe coama calului andaluz, iar timpul s a oprit in loc. Pentru o infinit de mica eternitate.

S au iubit nepamanteneste. Cum numai in povesti se poate. S au dorit, s au avut si..

...si ar fi putut trai linistiti pana la adanci batraneti, daca ea, printesa sufletului lui franjurat, nu s ar fi intors la marea ei alta iubire. Singuratatea.

L a alungat. Insa i a oprit inima in mainile sale. De teama. Ca nu cumva, vrajitoare si troli sa i o farmece..Sa ii ramana ei..

Au trecut sute de mii de clipe..Fiecare dintre ei, tanjeau. Sa se reintregeasca.

Insa personajele negative, zmeii cei rai si vrajitoarele haine..i au otravit mintea printului. De l au facut sa uite de inima, de sange, de toate ce il lega nevazut de ciudata lui femeie. Devenise cel mai aprig dusman al inimii lui. Pe care si o dorea inapoi. 

Prin lugubre cai nevazute ale razbunarii, printul nostru revenii pentru o clipa la castelul solitarei sale foste iubite. Nu fu nevoie de lupta..Tacuta, inlacrimata dar demna, Ea ii puse inima in piept si l privi cum dispare..Invaluit in ceata densa a noptii. Pornind in galop spre alte iubiri predestinate lui. Sau nu.

Iar Ea.. O ramas doar cu sangele lui .0ab4. Atat.

Morala: Nu intotdeauna ceea ce pare a ti fi ursit, iti este si destinat pana la marele final..

2 comentarii :

  1. Off tu B. ce trist, ce adevarat...dar ce frumos ai scris !
    . .. e in mine un plans si-un zambet. Ambele stau contopite.

    RăspundețiȘtergere