vineri, 3 august 2012

Paradoxuri umede..

paradoxuri


spin-ploaia
   
 

Nu mi mai port umbrela. Pentru ca nu ploua. Si chiar de ar plange cu lacrimi norale, tot nu as deschide o. Pentru ca as vrea sa fiu spalata de pacate. Macar un pic..

De as putea insa sa mi fac pavaza cu miliarde de umbrele, as fi fericita. Nu m ar atinge ipocrizia, rautatea, ura si indiferenta..As fi imuna la orice fapt malefic, la orice vorba spusa ironic, la orice blestem capatat aiurea..

Si as lua cu mine, spre nepatare, pe cei dragi..Persoane ce nu si gasesc identitatea, crezand ca si au pierdut o prin naivitati sau sperante desarte, pe cei carora le a obosit sufletul din pricina grijilor pentru cei ce le au dat viata, pe cei ce nu au incredere in ei..

Mi ar place sa nu ma pot adaposti de ce e rau. Sa mi pot deschide bratele, sa mi despic inima, asa cum am facut o de atatea ori, dar sa nu mai fiu ranita..Stiu.Acum fac dizertatie la utopie..

Asa ca, imi uit voluntar umbrela acasa, si pasesc totusi stangace, spre amintiri ce vor sa vina..Sunt curajoasa sau nu, eu astept ploaia..

“Incerca sa definesti nimicul; vei avea nevoie de multe cuvinte.” Valeriu Butulescu

4 comentarii :

  1. Pana si preotii invoca ploi...si nu le mai raspunde nimeni.
    ...se povesteste pe site-uri ca mama Pamant e bolnava si ca noi nu ne mai stim limitele, asa ca vor veni sau au venit deja omuleti din aia inteligenti, care vor "sa ne trateze". Pai zic si io, de-o fi de bine sa vina, de-o fi de rau sa stea la casa lor :)
    Speranta asteapta apa cerului :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Injero..Stau la rand -in urma Sperantei..poate mai prind macar o galeata de apa de cer..

      Ștergere
  2. "pe cei carora le a obosit sufletul din pricina grijilor pentru cei ce le au dat viata, pe cei ce nu au incredere in ei.."
    Minunat. Superbă şi dispoziţia ta...
    O îmbrăţişare şi pentru sufletul tău.
    :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce vrei.:)
    Cuvintele mai apar şi din croiala anapoda a Celuilalt.
    Nimicul ăsta e ceva mai profund decât Prostia, e ceva mai invizibil...Cu prostia mai râzi mai o detectezi să te fereşti, dar nimicul de multe ori e în centrul atenţiei, e de multe ori valorizat crescut precum coca..

    RăspundețiȘtergere